Premierul Victor Ponta se grăbește să scape cât mai repede de președintele Traian Băsescu de la Cotroceni și să-l întroneze în deal, măcar pentru o lună-două pe bunul său tovarăș Crin Antonescu. Dar, ca de obicei, graba strică treabă, iar Ponta a început să se încurce deja în minciuni, semn clar de lipsă de experiență sau de un stagiu prea scurt pe lângă maestrul Hrebenciuc, cel alintat duios Javra de către colegi și tovarăși. Ultimele declarații ale ambasadorului SUA la București și ale comisarului european pentru Justiție, Viviane Reading, în care aceștia își exprimau îngrijorarea în legătură cu statul de drept și cu independența justiției în România, l-au determinat pe Ponta să încerce un exercițiu jalnic de imagine, prin care s-a făcut doar de râs. În plină ședință de guvern, profitând de prezența televiziunilor, Ponta a declarat că pentru a „risipi orice îndoieli“ ale partenerilor europeni, ministrul Justiției va propune Guvernului ca orice fel de sesizări referitoare la persoana care ocupă o funcție de judecător la Curtea Constituțională va fi retrasă pentru a nu genera interpretări, dar și proiecte de „întărire“ a bunei funcționări a sistemului de justiție.
„Am văzut o anumită confuzie despre justiție, care este altceva decât Curtea Constituțională, iar din partea Ministerului Justiției avem propuneri de întărire a bunei funcționări a sistemului de justiție, tocmai în ideea în care raportul privind Mecanismul de Cooperare și Verificare este esențial“, a spus Ponta, vrând să dovedească astfel că nici prin cap nu-i trece să atenteze la independența justiției, în condițiile în care partidul său a încălcat pe bandă rulantă , în ultimele zile, nu doar legi ci chiar și Constituția.
Conform unui comunicat al PSD, Victor Ponta i-a solicitat, în cadrul ședinței Guvernului, ministrului Justiției, Titus Corlățean, retragerea imediată a tuturor plângerilor formulate la ANI împotriva judecătorilor Curții Constituționale.
"Premierul dorește ca, și pe această cale, să dea un semnal ferm de respectare absolută a independenței instituțiilor democratice, precum și a integrității sistemului de justiție din România. Curtea Constituțională este un pilon al statului de drept și actuala majoritate parlamentară înțelege să respecte rolul sau și semnificația sa, susținând cu fermitate principiile statului de drept, precum și angajamentele asumate de România în fața instituțiilor internaționale", se mai arată în comunicat. O minciună mare cât CV-ul falsificat al lui Victor Ponta. Atât Victor Ponta cât și ministrul Justiției Titus Corlățean știu foarte bine că odată depusă o plângere sau sesizare, acestea nu mai pot fi retrase pentru că te-ai răzgândit peste noapte. Instituțiile statului statului nu funcționează după umorile lui Ponta sau Corlățean. Surse din cadrul Agenției Naționale de Integritate ne-au precizat că nu există procedură pentru retragerea sesizărilor deja depuse de ministrul Corlățean și, prin urmare, acestea își vor urma cursul procedural. Chiar dacă e „dottore“ în drept, Ponta știa aceste lucruri, la fel ca și ministrul Justiției care, după ce s-a împăunat pe la televizor, acuzându-i de incompatibilitate pe doi dintre membrii Curții Constituționale a declarat ieri că-și va retrage sesizările. Suntem curioși cum va face acest lucru, în lipsa procedurilor. Probabil printr-un abuz, că de-abia s-au învățat.
Ministrul Justiției, Titus Corlățean, a sesizat pe 28 iunie ANI și CCR cu privire la posibila situație de incompatibilitate în care s-ar afla judecătoarea Iulia Motoc de la CCR. În sesizarea trimisă la ANI, Corlățean cere verificarea conflictelor de interese și a incompatibilităților judecătoarei Iulia Motoc pe motiv că "funcția de judecător este incompatibilă cu oricare altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul juridic superior". Argumentele lui Corlățean erau legate faptul că Motoc este și expert în cadrul Comitetului ONU pentru Drepturile Omului, membru al Consiliului de Administrație al Agenției pentru Drepturile Fundamentale a Uniunii Europene și membru al Comitetului Consultativ al Convenției-cadru privind protecția minorităților naționale.
Continuă presiunea pe Curtea Constituțională
Deși declară public că „Guvernul nu va interveni în bătălia politică dintre Președinție și Parlament și nici nu va adopta vreo ordonanță de urgență pentru schimbarea judecătorilor Curții Constituționale sau care să afecteze independența instituțională a Curții“, cabinetul Ponta s-a contrazis la o oră distanță de la această declarație. Astfel, ieri pe la orele prânzului, Guvernul decidea, prin ordonanță de urgență, să modifice Legea Curții Constituționale, stabilind că instituția nu se va mai pronunța asupra hotărârilor Parlamentului, restrângând astfel atribuțiile acestei instituții, pe care Ponta vrea să ne convingă că o respectă foarte mult. "Asta după ce marți, întrebat de jurnaliști dacă Guvernul intenționează să modifice Legea Curții Constituționale, premierul Victor Ponta a răspuns negativ. Cum a justificat guvernul graba de a adopta prin ordonanță de urgență Legea de organizare și funcționare a Curții, amputându-i din atribuții? Magistral. "Guvernul poate să simtă nevoia să modifice urgent, în orice clipă, orice crede la momentul ăla necesar. Probabil că în acest moment, când s-a produs ordonanța de urgență, exact acum trebuia să vină", a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Andrei Zaharescu, la insistențele jurnaliștilor. La asemenea răspuns nu mi poți comenta nimic legat de guvernul Ponta. Iulia Nueleanu
Comisia de la Veneția sare în favoarea CCR
Pe site-ul oficial al Comisiei Europene pentru Democrație și Drept (Comisia de la Veneția), a fost postată o declarație a președintelui Comisiei, Gianni Buquicchio, care vine în sprijinul și protejarea Curții Constituționale din România.
„Am aflat cu profundă îngrijorare despre tentativele de a exercita presiuni asupra Curții Constituționale din România și de a submina independența acestei instituții. Curtea Constituțională a solicita sprijinul Comisiei de la Veneția în acest sens.“ a precizat demnitarul european. În același comunicat, președintele subliniază rolul fundamental al CC ca și „garant al ordinii de stat constituțional și al ordinii fundamentale“. Președintele a precizat că în atribuțiile CC intră luarea de decizii corecte, indiferent dacă aceste decizii sunt pe placul majorității sau nu, acest drept fiindu-i acordat legitim de Constituția țării. „Aceste prerogative ale Curții Constituționale nu trebuie stânjenite de niciun alt organ politic.“, adaugă președintele Comisiei de la Veneția. Totodată, demnitarul numește și articolul care conferă independență judecătorilor Curții Constituționale și anume articolul 145. din Constituția României, cerând imperativ respectarea acestuia de către Guvern.
„Fac apel la România, care este un stat membru al Comisiei de la Veneția și al Consiliului Europei, precum și al Uniunii Europene, să respecte pe deplin Constituția și standardele internaționale privind independența sistemului judiciar și a statului de drept.“ conchide președintele Comisiei de la Veneția. Irina Popescu
Gitenstein: E important de știut dacă OUG de modificare a Legii CC este constituțională
Ambasadorul SUA, Mark Gitenstein, a declarat că este important de știut în acest moment dacă este constituțională Ordonanța de Urgență adoptată ieri de Guvern privind modificarea Legii de funcționare a Curții Constituționale a României.
"Cred că ar fi bine de știut dacă această ordonanță este sau nu constituțională. Este foarte important să știm acest răspuns. Eu nu îl cunosc pentru că nu sunt expert în Constituția României", a spus Gitenstein.
El a arătat că a înțeles importanța faptului dacă această Ordonanță este constituțională din discuțiile pe care le-a avut miercuri, deoarece sunt "mulți oameni care se ocupă de acest subiect", inclusiv "foarte mulți avocați români inteligenți și ingenioși" care vor analiza fiecare argument posibil.
Ambasadorul SUA a subliniat din nou că este foarte importantă "stabilitatea, integritatea și independența instituțiilor românești", iar în orice democrație este esențial ca voința majorității să fie exercitată în conformitate cu legea fundamentală.
"Cred că în orice democrație ceea ce este esențial este dacă voința majorității este exercitată sau nu într-un mod care să fie conform cu legea fundamentală. Constituția este, prin natura sa, în unele momente, împotriva majorității și de aceea Curtea Constituțională trebuie să spună că s-a depășit o linie roșie,că s-a violat un principiu fundamental", a arătat ambasadorul Gitenstein.
El a arătat că independența Curții Constituționale reprezintă "o linie roșie" care nu trebuie trecută, iar actuala putere trebuie să înțeleagă că nu trebuie să distrugă Curtea Constituțională în încercarea de a o salva.
Întrebat în legătură cu acuzațiile de interferență în afacerile interne ale României pe care i le-ar fi adus unii politicieni români după intervenția sa pe acest subiect de marți, 3 iulie, ambasadorul Gitenstein a subliniat că se va pronunța de fiecare dată când va observa acțiuni care subminează democrația din România. "Suntem profund îngrijorați de starea democrației. Atunci când voi observa lucruri care vor amenința sau submina acest lucru, nu numai că voi vorbi cu Guvernul, dar mă voi pronunța public asupra acestor chestiuni. Voi face exact ceea ce predecesorii mei au făcut și ceea ce vor face și succesorii mei. Dacă asta deranjează oameni de aici, din România, sunt dezamăgit, dar am obligația să fac asta și am fost însărcinat de guvernul meu să fac asta și voi continua să o fac până când îmi voi încheia mandatul", a spus Gitenstein.
El a invocat relația de parteneriat strategic dintre cele două țări și faptul că SUA au "investit enorm" în această relație, inclusiv prin decizia a plasa în baza de la Deveselu interceptorii scutului antirachetă. (D.S.)
Germania, cu ochii pe România
Atacul la adresa democrației care se petrece în aceste zile la București, nu este văzut cu ochi buni nici în Germania. Întrebat de reporterii de la Deutsche Welle ce crede despre situația din România, Gunther Krichbaum, președintele Comisiei pentru Afaceri Europene a Camerei inferioare a Parlamentului german, observator al Germaniei pentru Romaânia, acesta a răspuns:„Împărtășesc sută la sută această îngrijorare. Este important acum ca aceste evoluții să impună mai mult atenției Europei, iar Comisia Europeană trebuie să reacționeze, ea dispune de instrumentele necesare în acest scop. Desigur că un stat este mereu chemat mai întâi să-și reglementeze chestiunile interne. România este însă un membru al UE și s-a obligat să împărtășească valorile europene, cele ale democrației și statului de drept, iar prin schimbările operate la vârful instituțiilor de stat avem tot mai mult impresia că avem de-a face cu o democrație dirijată, ca să nu spun cu una defectă. Europa nu poate să rămână indiferentă“, a declarat oficialul german.
Pe urmele Ungariei
Lovitura de stat parlamentară din România pregătită de Ponta și ciracii săi socialiști a fost privită de mass-media occidentală ca pe o nouă mineriadă, de data asta a gulerelor albe, dar la fel de periculoasă. Într-un comentariu intitulat "Cine este adevăratul Victor în România?", Barbara Frye prezintă opiniile unui ONG din România cu privire la sfidarea de către noul premier român Victor Ponta a deciziei Curții Constituționale referitor la persoana care ar trebui să reprezinte țara la Bruxelles, concentrându-se pe o asemănare cu omologul său ungar Viktor Orban. Politicienii români sunt experți în a se da în spectacol, dar multe persoane care au privit circul de la București de-a lungul anilor sunt grav îngrijorate în ultimele zile, scrie Frye, amintind, printre alte acțiuni ale premierului român, cea de transferare a Institutului Cultural Român din subordinea președintelui în cea a Parlamentului. Agențiile de stiri Reuters și France-Presse prezintă noile evoluții politice din România, notând că ofensiva majorității parlamentare este "îngrijorătoare", riscând să conducă la un blocaj instituțional și la blocarea reformelor economice solicitate de FMI. "România, situație îngrijorătoare după o ofensiva a majorității aflate la putere", titrează Agenția France-Presse, prezentând noile evoluții politice de la București. "Disputele politice au paralizat, efectiv, procesul decizional, conducând la întârzierea reformelor importante convenite în cadrul acordului de asistenta financiară încheiat cu FMI", comentează și Reuters. (D.S.)
