Deși Biserica și politica ar trebui să fie două dimensiuni care nu au nicio legătură, uneori nebănuite sunt căile Domnului, iar în partea răsăriteană a Europei, Biserica și politica merg deseori mână în mână când vine vorba de votul bunului enoriaș. Interesant este că legăturile devin extrem de strânse mai ales în preajma alegerilor. Mulți dintre colaboratorii fostei Securități se află și astăzi în fruntea BOR iar o „lustrație morală“ nu este făcută din astăzi în rândul acestora. Astfel, regăsim aceleași obiceiuri de a manipula, turna și de a face diferite jocuri în schimbul unor bani sau beneficii materiale. Surse din cadrul bisericii ne-au dezvăluit recente întâlniri ale mai-marilor BOR cu liderii USL, mai precis întrevederi ale Patriarhului Daniel cu șeful PSD Victor Ponta în care șeful guvernului și liderul Bisericii au bătut palma pentru ajutor reciproc în campanie. Cum majoritatea mitropoliților sunt fani ai PSD, iar cei care nu sunt fac pur și simplu un business frumos din a-și vinde influență către cel care licitează cel mai mult, USL se poate bizui pe ajutorul rețelei bisericești în campania electorală. Informațiile despre întâlnirea de taină dintre cei doi s-au confirmat ieri atunci când Guvernul a anunțat că va aloca aproximativ 12 milioane lei pentru lucrări de reabilitare și construcție la biserici și case parohiale, banii urmând să fie acordați din Fondul de rezervă bugetară aflat la dispoziția Executivului. Fondurile vor fi acordate prin suplimentarea bugetului pe acest an al Ministerului Culturii. O șpagă consistentă mascată prin intermediul Ministerului Culturii, condus de liberalul Puiu Hașotti. Transferul fondurilor va fi efectuat în baza unei hotărâri avizate de Guvern. Evident aceștia sunt mita electorală la vedere pe care Victor Ponta a convenit-o cu Patriarhul Daniel și care va merge pe verticală în jos către beneficiari. Forma de simonie politică a lui Ponta vine fix în timpul campaniei electorale iar Biserica, cea mai credibilă instituție din România, acceptă să fie plătită înainte de campanie, ca doamnele de pe centură. Nu de mult, Ponta a trimis-o la BOR pe aghiotanta sa, secretarul de stat pentru românii de pretutindeni Natalia Intotero, pentru a obține o listă cu rețeaua bisericilor românești din diaspora. Chiar dacă acestea se regăsesc pe site-ul oficial Patriarhiei, USL a dorit să se asigure că dețin suficiente date pentru a încerca să influențeze prin diverse mijloace rezultatul votului în aceste comunități. Un segment foarte important de votanți pe care PSD-ul în general se chinuie să-l recâștige de mulți ani, deoarece imaginea acestui partid este asociată cu Ilici Iliescu și Năstase, două personaje foarte antipatice în rândul românilor care au sperat într-o schimbare după Revoluția și din cauza cărora, parțial, au ales să își încerce norocul în străinătate și nu în țară.
Polis-ul intereselor în sutană
Mai mult, după apariția mai multor știri în care fețe bisericești sunt implicate în campanie, voit sau folosite de candidați, Patriarhia a dat ieri un comunicat extrem de nuanțat în care interzice, și nu prea, implicarea preoților în viața politică. Un mesaj nuanțat ce lasă această chestiune în spiritul liberului arbitru al preoților. Biserica este neutră politic, dar nu indiferentă față de problemele societății românești, precizează într-un comunicat transmis, ieri, de către Biroul de presă al Patriarhiei Române. „Neutră din punct de vedere politic, dar nu indiferentă față de problemele societății românești, în contextul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din România (9 decembrie 2012)“, Patriarhia Română reamintește punctele de vedere și recomandările Sfântului Sinod cu privire la implicarea clerului în politică. Cu alte cuvinte, dacă preotul crede că acel „candidatul X“ este mai potrivit pentru comunitatea din care fac parte enoriașii săi, acesta are voie să acționeze după cum îi dictează conștiința. „Opțiunea politică a preotului se exprimă prin vot, menționează Patriarhia Română, precizând că „în calitatea sa de cetățean al Patriei și de părinte duhovnicesc al tuturor enoriașilor săi, indiferent de orientarea lor politică, preotul are libertatea, binecuvântarea și îndatorirea ca, de pe poziția și prin mijloacele care-i sunt specifice, să participe la viața cetății, sprijinind activitățile menite să promoveze binele obștesc și împotrivindu-se oricăror măsuri sau activități care se dovedesc a fi în contradicție cu învățătura și morala creștină ortodoxă“, ne mai transmite Patriarhia, cu un dozaj suficient de subiectivism și acceptare tacită a unor interferențe ale bisericii în campanie electorală. Evident, atât timp cât vine în sprijinul „cetății“. Paradoxal, Patriarhia vorbește și despre faptul că preotul trebuie să se supună canoanelor bisericești și că preotului îi este interzis „să facă politică partinică, să fie membru al unui partid politic, să participe la campanii electorale, să candideze și să devină membru al Parlamentului“.
Din parohie, în Parlament
Cu ocazia fiecărui scrutin au existat mereu cazuri de preoți care au abandonat haina preoțească pentru costumul de primar, consilier județean sau parlamentar. În această logică, un preot din județul Hunedoara a demisionat din funcția de paroh la Luncoiu de Jos și Podele întrucât nu a primit binecuvântarea episcopului de Hunedoara, PS Gurie, pentru a candida la Camera Deputaților, el fiind înscris din partea PRM în cursa pentru un mandat în Colegiul 1 Brad-Valea Mureșului. Părintele Ioan Poenar, preot paroh al parohiilor hunedorene Luncoiu de Jos și Podele, care și-a depus candidatura pentru Camera Deputaților din partea PRM în Colegiul 1 Brad-Valea Mureșului, a încercat să obțină binecuvântarea episcopului de Hunedoara, PS Gurie, însă, după ce binecuvântarea pentru a candida i-a fost refuzată, și-a depus demisia, urmând să fie înlocuit de un preot pensionar. „În statutul Bisericii Ortodoxe Române nu există nicio prevedere în ceea ce privește alegerile parlamentare, însă există o hotărâre a Sinodului care permite candidatura pentru un mandat de consilier local sau consilier județean dacă preotul primește binecuvântarea episcopului. Am făcut aceste demersuri la Episcopia Devei și Hunedoarei și pentru candidatura mea la Camera Deputaților, dar nu am primit binecuvântarea episcopului. Demisia a fost alegerea mea, pentru că am vrut să fiu corect față de Biserică și oameni“, a declarat părintele Ioan Poenar.
Potrivit purtătorului de cuvânt al Episcopiei Devei și Hunedoarei, preotul Gabriel Miricescu, hotărârea Sinodului vizează candidatura preoților pentru toate funcțiile care au legătură cu politica.
Casian Crăciun, „agent electoral“ pentru liberalul George Scarlat
Alți candidați la Parlament au ales o altă metodă de asociere cu Biserica. Ceva mai curajos, un gălățean l-a ales drept „agent electoral“ chiar pe IPS Casian Crăciun al Dunării de Jos. Liberalul George Scarlat apare pe pliantul său de campanie alături de Arhiepiscopul Dunării de Jos, IPS Casian Crăciun, iar lângă aceștia se află mai mulți prelați. Pe lângă această fotografie, pliantul conține mesajele electorale „Votăm George Scarlat – Deputat“ și „Învingem împreună“. Contracandidații lui Scarlat din colegiul 3 pentru Camera Deputaților și-au anunțat intenția de a sesiza Biroul Electoral Județean (BEJ) Galați în legătură cu acest material electoral în care apare reprezentantul Bisericii. George Scarlat are 34 de ani și este fiul unui om de afaceri din județul Galați care deține unul dintre cele mai cunoscute hanuri din zonă și care din 1990 este vicepreședintele filialei PNL din comuna gălățeană Liești. George Scarlat a activat în Organizația de Tineret a PNL Galați, iar din 2010 este membru în Biroul Permanent Județean. În apărarea sa, după izbucnirea acesteui scandal, Arhiepiscopia Dunării de Jos a susținut că fotografia în care IPS Casian Crăciun apare alături de candidatul USL în Colegiul 3 din Galați pentru Camera Deputaților, liberalul George Scarlat, a fost făcută la sfințirea unei biserici, iar folosirea ei pe un pliant electoral este un abuz și o îndrăzneală. Reprezentantul Biroului de presă al Arhiepiscopiei Dunărea de Jos, Gabriel Molocea, a declarat ieri că este prematur să se discute despre acțiuni juridice îndreptate împotriva candidatului care a folosit acea fotografie în materialele sale electorale și a ținut să întărească faptul că Ariepiscopia nu s-a implicat și nu intenționează să se implice în niciun fel de acțiune politică. Toate aceste elemente vorbesc de la sine despre o campanie în care USL este dispusă să facă totul pentru preluarea puterii, inclusiv să atragă în acest vârtej politic și Biserica, o instituție condusă din ce în ce mai mult prin prisma parti pris-urilor politice.
Nicolae Bucur
