În absența soluțiilor menite să asigure o viață mai bună românilor, guvernanții recurg la amenințări, pe principiul „ciocu mic, noi suntem la putere acum !“, ca să cităm din clasici în viață. Prin urmare, cei care îndrăznesc să protesteze față de măsurile guvernului Ponta care duc invariabil la zeci de mii de disponibilizări în țară sunt amenințați direct de către directorii cocoțați în funcții de PSD, sub titulatura pompoasă de manageri generali, și indirect chiar de către premierul României. În timp ce oamenii ies în stradă pentru a-și cere drepturile și respectarea contractului colectiv de muncă, atât Victor Ponta cât și subalternii acestuia le transmit protestatarilor să „o lase mai moale“ cu acest gen de manifestații, în caz contrar urmând să fie plasați în fruntea listei cu disponibilizați.
Ultimele proteste lansate cu amenințări din partea directorului au avut loc chiar în fieful electoral al lui Ponta, la Tg-jiu, unde peste 4000 de mineri au ieșit joi în stradă, mitingul urmând să se transforme de marți în grevă generală, după cum a anunțat liderul sindicatului , Marin Condescu. Miile de mineri de la Complexul Energetic Oltenia care au protestat joi la Târgu Jiu, au cerut demisia managerului companiei, întrucât a decis unilateral diminuarea salariilor și reducerea programului de lucru de la cinci la patru zile. Minerii sunt membri ai Federației Naționalã Mine Energie (FNME), condusă de Marin Condescu, care se afla în fruntea protestatarilor, alături de prim-vicepreședintele FNME Ion Rușeț. În timpul protestelor de la Târgu Jiu, premierul Victor Ponta participa la inaugurarea unei săli de sport împreună cu Adrian Nastase, fără să acorde vreo atenție oamenilor care își scandau drepturile în stradă, deși aceștia, prin voturile lor, l-au trimis de două ori în Parlament. Nici măcar directorul Ciurel nu a dat importanță protestelor, refuzând să discute cu sindicaliștii protestatari, pe care i-a amenințat însă cu pierderea locurilor de muncă.
Amenințări în direct, la televizor
Federația Națională Mine Energie, condusă de Marin Condescu, anunța, la sfârșitul săptămânii trecute, că vor fi declanșate proteste de amploare, în contextul în care de la 1 iunie programul de lucru al celor 19.000 de angajați ai Complexului Energetic Oltenia va fi de patru zile pe săptămână, din cauza cererii scăzute de energie pe bază de lignit. Conform Federației Naționale Mine Energie, decizia a fost luată de managerul CEO Laurențiu Ciurel fără consultarea sindicatelor și ar presupune diminuarea salariilor tuturor angajaților cu 20 la sută. De asemenea, sindicatele reclamă și „reducerile salariale operate luna aceasta retroactiv, prin care circa 800 de angajați din rândul personalului TESA au veniturile diminuate cu până la 50 la sută“. Reprezentanții Federației Naționale Mine Energie susțin că niciuna dintre măsuri nu a fost negociată, fiind comunicate sindicatelor doar după ce au fost aprobate de către administrație, Federația Națională Mine Energie considerând că aceste decizii reprezintă încălcări ale contractului colectiv de muncă. În timp ce Complexul Energetic Oltenia a ajuns într-o situație critică din cauza imposibilității de a vinde producția de cărbune, Fondul Proprietatea – acționar majoritar la companiei – cere 5.000 de disponibilizări suplimentare pentru a rentabiliza compania.
Răspunsul directorului CEO la protestul minerilor a fost scurt și la obiect, acuzându-i pe aceștia de lipsă de loialitate și înțelegere și amenințându-i că vor rămâne fără slujbă dacă participă la protestele organizate joi și vineri. Laurențiu Ciurel, directorul CE Oltenia, fostul vicepreședinte al PSD Gorj și favoritul lui Victor Ponta la obținerea acestei funcții, a lansat amenințări către minerii care vor îndrăzni să își exercite dreptul democratic la protest, precizând că aceștia vor fi primii pe lista de concedieri. Prezent într-o emisiune la TV Sud, Ciurel le-a transmis minerilor că trebuie să înțeleagă faptul că societatea trece printr-un moment greu. „Ar fi de apreciat loialitatea oamenilor în aceste momente grele. Dacă ni se pune piciorul pe gât, atunci când se vor face liste de disponibilizări, ne aducem și noi aminte că în momentul în care ne-a fost greu am fost tratați așa. Oricine vede că situația este grea, că nu iese fum pe coșul termocentralei sau că nu mai are loc o lingură de cărbune în depozite“, a amenințat în direct la televizor Laurențiu Ciurel. .Pentru a ne convinge că a vorbit serios, șeful CEO, plătit cu mii de euro lunar, a reluat la finalul emisiunii amenințarea pentru salariați. „Dacă Doamne ferește vor veni momente de disponibilizări, cei care nu ne-au înțeles acum, nu vor fi înțeleși atunci“, a spus Ciurel, fiind de acord cu realizatorul emisiunii, care i-a atras atenția că este o amenințare. „Uneori, trebuie să le faci oamenilor binele cu forța“, a concluzionat Ciurel, care a promis din nou că va ieși în fața miilor de protestatari, pentru a le vorbi.
Abuzuri pentru a bloca filmarea protestelor
Abuzurile autorităților la protestul minerilor din Târgu Jiu au fost extinse și la nivelul presei. Potrivit B1tv echipa acestei televiziuni nu a fost lăsată de poliție să filmeze manifestarea protestatarilor nemulțumiți de faptul că reducerea salariilor nu a fost negociată cu reprezentanții sindicali.
?ê?£eful poliției rutiere Gorj nu le-a permis jurnaliștilor de la B1 TV să filmeze mitingul minerilor de la Târgu Jiu, deși mai mulți reprezentanți ai presei au fost lăsați să treacă.
Fără a i se oferi o explicație, echipei B1 i-a fost negat accesul la protest
Radu Teodorescu, prefectul de Gorj, a afirmat în cadrul unei intervenții telefonice pentru postul B1 Tv că în tronsonul respectiv este interzisă parcarea autoturismelor, acesta fiind motivul pentru care echipa B1tv a fost împiedicată să filmeze protestele minerilor.
„Aștept un raport al Inspectorului de Poliție Gorj pentru a da un verdict asupra a ce s-a întâmplat, eu am fost informat că pe tronsonul respectiv este interzisă parcarea, nu era parcat niciun autoturism, carele altor televiziuni erau parcate în altă parte Îmi cer scuze pentru faptul că agenții de poliție au vorbit pe un ton mai ridicat, dar am înțeles că jurnaliștii erau la a treia intenție de a parca în acel loc. Mie mi s-a raportat doar că pe acel segment este circulație interzisă“, a declarat prefectul de Gorj, Radu Teodorescu.
Politica „ciocului mic“, cultivată de la vârful guvernului
Dacă Laurențiu Ciurel a trecut la amenințări directe asupra minerilor care ies în stradă zilele acestea, premierul Victor Ponta folosește avertismente ușor voalate, un soi de pumn de fier învelit în mănușă de catifea, menit însă să-i lovească în moalele capului pe angajații de la Poștă care se gândesc să protesteze împotriva deciziei guvernului de a disponibiliza aproape 5000 de salariați din această companie, începând cu 1 iulie 2013.. Premierul a declarat joi că orice gen de manifestații sperie investitorii și Poșta nu va mai avea nici o șansă iar totul va fi din pricina oamenilor care își exercită dreptul de a protesta. „Cu cât mai multe mișcări sociale în cadrul Poștei, cu atât mai mult o să-i gonească pe posibilii investitori. Eu am spus că-i înțeleg pe oameni, și pe cei de la Poșta Română, și pe cei de la Oltchim, dar și ei trebuie să înțeleagă că, când cineva vine să investească câteva sute de milioane de euro și vede niște sute sau mii de oameni care îi iau cu bâtele, în niciun caz nu o să mai vină. Suntem ca în anii '90, ori oamenii trebuie să înțeleagă că facem tot posibilul să păstrăm locurile de muncă. Cu cât arătăm că e mai instabilă Poșta, cu atât o să vină mai puțini“, a spus Ponta, joi. Motivele pentru care investitorii nu se înghesuie să cumpere caietul de sarcini pentru privatizarea Poștei Române sunt mult mai complexe decât a lăsat Victor Ponta să se înțeleagă și nu țin în nici un caz de oamenii care protestează pentru a își apăra locul de muncă și a își permite să își întrețină familiile. Unul dintre impedimentele care au dus la lipsa investitorilor este situația financiară precară a companiei, iar pe locul doi se află noua datorie stabilită de ANAF.
Poșta Română va disponibiliza, începând cu luna iulie, un număr total de 4.458 salariați, reprezentând 14% din numărul actual al angajaților companiei, conform unui document discutat în ședința de miercuri a Guvernului. Guvernul a decis, miercuri, ca Poșta Română să fie restructurată într-o perioadă de 180 zile, iar ofertele ferme și angajante pentru privatizarea companiei vor putea fi depuse până la 30 iunie 2014, acest ultim termen putând fi însă devansat dacă se constată că operatorul poștal a devenit atractiv în urma reorganizării, a declarat ministrul pentru Societatea Informațională, Dan Nica.
Irina Tracy
