Premierul Victor Ponta arată din nou că arta negocierii îi este străină și că este imatur din punct de vedere politic. Dacă în urmă cu un an acesta declara că România nu se va opune intrării Serbiei în UE, deoarece are o relație personală de prietenie cu fostul președinte Boris Tadici, acum Ponta se avântă din nou să susțină necondiționat Serbiei în dosarele acestei țări. Chiar dacă românii timoceni sunt în continuare lipsiți de cele mai elemntare drepturi în estul Serbiei pe Valea Timocului în cadrul unui proces de deznaționalizare controlat de autoritățile de la Belgrad. Astfel, premierul Victor Ponta a declarat, ieri, că îl va informa pe președintele Traian Băsescu asupra discuțiilor din Comisiile de politică externă pe tema recunoașterii independenței Kosovo, el declarându-se în favoarea unui proces rapid de recunoaștere și arătând că șeful statului manifestă prudență. „Am discutat deja cu președintele. Am avut o discuție informală. Îl voi informa asupra a ceea ce s-a discutat azi în Comisiile de politică externă și ne coordonăm tot timpul pentru că aici e vorba de trei actori instituționali – Președinție, Guvern și Parlament. Este ideal ca pozițiile celor trei instituții să fie coordonate, chiar dacă eu sunt mai degrabă în favoarea unui proces rapid de recunoaștere, președintele e mai prudent decât mine, iar foștii miniștri de Externe au punctele lor de vedere“, a spus Ponta. „E important ca tot ceea ce vom face să nu afecteze în niciun fel – și țin foarte mult la acest lucru – relația tradițională excepțională pe care România a avut-o cu Serbia. De aceea am avut întâlnirea azi cu Comisiile de politică externă, după întâlnirea de la Palatul Victoria cu prim-ministrul Dacic, pentru că nu vroiam să facem în ordine cronologică inversă și să fie considerat un semn de neprietenie față de Serbia. Până la urmă Serbia e unul din vecinii noștri cu care întotdeuna am avut relații extraordinar de bune“, a continuat Ponta. Premierul s-a întâlnit săptămâna trecută cu omologul său sârb, Ivica Dacici, fost ministru de Interne, unul dintre cei care coordona tocmai această politică a Belgradului de intimidare a liderilor români de pe Valea Timocului pe care sârbii îi numesc „vlahi”, separați de românii din Voivodina.
Dragoș Stănculescu
