Dacă inițial etichetele puse de președintele Traian Băsescu asupra revizuirii constituției au fost criticate de USL, tot mai multe voci încep să afirme că Antonescu și a sa Comisiei pentru revizuirea Constituției a făcut o treabă de mântuială și că multe dintre noile prevederi emană din zone obscure care nu au nicio treabă cu legea, ci cu interese de grup. În această lumină a fost și „verdictul” dat ieri de către Consiliul Legislativ (CL), un organism consultativ al Parlamentului care avizează proiectele de acte normative în vederea armonizării legislației. Consiliul Legislativ a precizat că multe dintre modificările aduse actualei forme a legii supreme sunt unele ce pot fi rezolvate pe prin legi subsecvente, nu prin „amendarea” Constituției. În linii mari, Consiliul critică faptul că Antonescu&Co s-au ocupat de detalii, rezolvarea acestora putând fi regăsită în acte cu valoarea juridică inferioară, nu în legea supremă. Consiliul Legislativ (CL) "constată încercarea de reglementare prin prezentul proiect a unor aspecte care nu ar trebui să se regăsească la nivel constituțional". Consiliul Legislativ precizează în avizul emis asupra proiectului de revizuire a Constituției că textul depășește limitele prevăzute de legea fundamentală la articolul 152, fiind limitate o serie de prevederi legate de libertățile cetățenești. Consiliul mai spune că drepturile minorităților trebuie reglementate prin legi și decizii la nivel locale, și nu în cadrul Constituției, fapt ce a fost deja explicat și în 2011 de către Curtea Constituțională. De asemenea, Consiliul precizează că modificări precum cea a articolului 28, alineatele 3 și 4 din proiectul de revizuire, care institutie mecanismul privind interceptarea convorbirilor, dar și articolul 103 care privește mecanismul de desemnare a premierului, care ar conține prevederi de domeniul legii electorale, trebuie rezolvat prin „acte subsecvente, de natura legii", nu prin modificarea Constituției.
Abuzuri la prerogativele prezidențiale
Deși o serie de articole din Constituției consființesc România ca pe o republică semiprezidențială prin prerogativele și obligațiile președintelui, USL a încercat în proiectul de revizuire să taie aceste atribuții prezidențiale garantate de Constituție. În acest sens, Consiliul Legislativ apreciază că șeful statului este parte a puterii executive, alături de premier, și nu poate pierde acest statut, solicitând parlamentarilor să renunțe la teza privind definirea puterilor în stat. "Semnalăm că în enumerarea autorităților care reprezintă puterea executivă nu se regăsește și șeful statului. Precizăm că limitarea prerogativelor constituționale pentru șeful statului nu determină excluderea acestei instituții din sfera puterii executive, astfel că textul trebuie revăzut sub acest aspect", se arată în avizul Consiliului Legislativ (CL). De asemenea, CL argumentează că sistemul constituțional românesc a consacrat un executiv bicefal compus din președintele României și premier, fapt pentru care șeful statului face parte din puterea executivă având atât atribuții administrative, cât și politice. În avizul CL se mai semnalează faptul că Parlamentul nu poate fi definit ca "for suprem de decizie al națiunii", care ar intra în contradicție cu prevederea conform căreia suveranitatea aparține poporului român ce și-o exercită inclusiv prin referendum. Cu alte cuvinte, referendumul rămâne forma cea mai înaltă de exprimare a voinței poporului, și nu reprezentarea parlamentară, așa cum insistă USL. În plus, documentul sugerează o nouă analiză asupra prevederilor legate de numărul parlamentarilor, având în vedere că în proiectul de revizuire este menționat doar numărul deputaților, nu și cel al senatorilor.
Jos labele de pe presă!
Crin și gașca sa de „băieți deștepți” s-au acupat asiduu de drepturile minorităților sexuale, dar au avut grijă să pună botniță presei ale cărei forme de mișcare sunt încontinuu obstrucționate. Consiliul Legislativ (CL) sugerează "să se reanalizeze dacă ar fi mai indicat ca răspunderea să aparțină proprietarului mijlocului de comunicare în masă și nu «mijlocului de comunicare în masă», în condițiile în care proiectul de revizuire institutie răspunderea civilă pentru informația sau creația adusă la cunoștință publică pentru autor, cel care exercită răspunderea editorială sau «mijlocului de comunicare în masă»". În plus, CL propune reformularea prevederii care include agențiile de presă sub control parlamentar, deocare ar putea fi interpretate cum că și cele private ar putea ajunge tot în lesa atotputernicului Parlament pe care vrea să și-l clădească USL cu 70%. De asemenea, Consiliul solicită ca funcționarea difuzorilor publici să se facă prin legi organice, nu în Constituție. De asemenea, în ceea ce privește informarea publică, avizul CL precizează că, prin lege, nu pot fi stabilite situațiile cu caracter de urgență în cazul ordonanțelor guvernului. Toate aceste interese de grup au fost criticate de experții juriști de la Consiliul Legislativ, aceștia cerând deja modificarea actualului proiect care în niciun caz nu va conduce spre modernizarea României, ci mai degrabă spre îngrădirea unor drepturi în funcție de conjunctura politică a momentului pe termen scurt.
Dragoș Stănculescu
