Datele recensământului din 2011 au fost analizate și stabilite în mod oficial. În Româia trăiesc peste 245.000 de persoane analfabete, deși potrivit recensământului realizat de Institutului Național de Statistică în 2011, număul persoanelor care au urmat cursurile unei universități este mai mare decât cel înregistrat la recensnsământul din 2002 sau la cel din 1992, a declarat, joi, președintele INS, Tudorel Andrei.
„Populația care a absolvit o universitate a crescut în 2011, în raport cu ultimele recensăminte din 1992 și 2002. Dacă în 1992, numai 5,2 la sută din populație urma o universitate, la nivelul anului 2011, procentajul este de 14,4 la sută. A scăzut simțitor și ponderea persoanelor analfabete, de la 3,1 la sută în anul 1992, la 1,4 la sută la nivelul anului 2011“ a declarat Tudorel Andrei. Numărul persoanelor analfabete ar putea fi și mai mare având în vedere că 2,8 la sută dintre locuințe nu au putut fi recenzate. În consecință INS a luat în calcul, pe lângă chestionare, și date de la Agenția Națională de Administrare Fiscală, Casa Națională a Asigurărilor de Sănătate, dar și date de la Registrul General de Evidență a Salariaților. Comparativ cu datele recensământului din 2002, a crescut procentul persoanelor cu nivel mediu de educație, de la 39,6 la 41,4 iar procentul persoanelor cu nivel scăzut de educație a scăzut de la 53,3 în 2002 la 44,2 la Recensământul din 2011. De asemenea, a scăzut și procentul persoanelor analfabete, de la 2,6 în 2002 la 1,4 în 2011.
Un număr de 16.269.839 de persoane din populația stabilă a României au 18 ani și peste, această cifră nefiind însă și cea a populației cu drept de vot, care nu a fost dată joi, la anunțarea rezultatelor definitive privind populația ale Recensământului din 2011. Populația stabilă a României la 20 octombrie 2011 era de 20.121.641 de persoane, în scădere cu 1.559.300 de persoane, față de recensământul anterior, din 2002. Populația stabilă evaluată în cadrul Recensământului Populației și Locuințelor 2011 cuprinde persoanele care au reședință pe teritoriul țării pe o perioadă de minim 12 luni, indiferent de cetățenie. „INS încearcă să aibă toți indicatorii prevăzuți în PSNA (Programul Statistic Național Anual, n.r.), cum sunt utilizați nu intră în atribuțiile noastre“, a spus președintele INS, Tudorel Andrei. Un număr de 18.861.900 de persoane și-au declarat religia la Recensământul din 2011, 86,5 la sută arătând că sunt ortodocși, 4,6 la sută romano-catolici, 3,2 la sută reformați, 1,9 la sută penticostali și 0,2 la sută „fără religie“ sau atei, potrivit rezultatelor definitive privind populația anunțate joi de INS. „La recensământul din 20 octombrie 2011, înregistrarea etniei, limbii materne și a religiei s-a făcut pe baza liberei declarații a persoanelor recenzate. Pentru persoanele care nu au vrut să declare aceste trei caracteristici, precum și pentru persoanele pentru care informațiile au fost colectate indirect din surse administrative, informația nu este disponibilă pentru aceste trei caracteristici“, au precizat reprezentanții INS.
Maghiarii și romii – cele mai numeroase minorități etnice
Maghiarii și romii sunt cele mai numeroase minorități etnice din România, populația de etnie maghiară fiind de 1.227.600 de persoane (6,5 la sută), iar numărul celor care s-au declarat romi fiind de 621.600 (3,3 la sută). La Recensământul din 2011 s-au declarat români 16.792.900 de persoane, reprezentând 88,9 la sută. Față de recensământul din anul 2002 s-a înregistrat o creștere a ponderii populației de etnie romă, de la 2,5% la sută la 3,3 la sută și o descreștere a ponderii populației de etnie germană, de la 0,28 la sută la 0,20 la sută.
Potrivit liberei declarații a celor 18.891.600 de persoane care au declarat limba maternă, structura populației se prezintă astfel: pentru 90,9 la sută limba română reprezintă prima limbă vorbită în mod obișnuit în familie în perioada copilăriei, iar în cazul a 6,7 la sută dintre persoane limba maghiară reprezintă limba maternă. Limba romani a reprezentat limba maternă pentru 1,3 la sută, iar limba ucraineană pentru 0,3 la sută din totalul populației stabile pentru care această informație a fost disponibilă. Limbile turcă, tătară sau rusă reprezintă limba maternă pentru o persoană din o mie care fac parte din populația stabilă. Altă limbă maternă decât cele prezentate a fost declarată de către 0,5 la sută din populația stabilă.
Un număr de 727.500 de persoane care au fost recenzate sunt plecate în străinătate pentru cel puțin un an, arată rezultatele Recensământului 2011, această cifră reprezentând aproximativ 30 la sută din cea reală, potrivit președintelui Institutului Național de Statistică, Tudorel Andrei. „Sub-înregistrarea semnificativă a fost cauzată de faptul că, la momentul critic al recensământului, mare parte dintre aceste persoane erau plecate cu întreaga familie în străinătate și nici nu au existat alte persoane (în țară) care să declare informațiile solicitate despre aceștia“, a precizat INS.
Irina Tracy
