Apariția în instanță a lui Hayssam în data de 31 iulie va concentra energiile mass-media oferindu-i lui Daniel Ciobotea, patriarhul BOR, deocamdată, șansa de a se strecura din atenția publică. Câteva zile atenția presei a fost atrasă de recenta ieșire publică a Steluței Vișan Ciobotea care susține că este fiica patriarhului Daniel, femeia decizând să ceară testul ADN pentru a-și proba afirmațiile.
Testul ADN poate desființa legitimitatea alegerii capului BOR, cel care a ocupat scaunul patriarhal în urma controversatei dispariții a fostului patriarh Teoctist, moment de la care se împlinesc în luna august fix șase ani. ?ê?£i patriarhul dinaintea lui Teoctist, coincidență sau nu, a fost îngropat exact la aceeași dată. Moartea suspectă a Patriarhului Teoctist, într-o zi de 30 iulie, nu a avut loc la o dată fără sens pentru Biserică. La 30 iulie 1925, Biserica Ortodoxă Română, ridicată la rangul de Patriarhie, a fost recunoscută prin Tomos-ul Patriarhului Ecumenic Vasile al III-lea. Înmormântarea sa a avut loc în aceeași zi, 3 august, cu înmormântarea precedentului Patriarh, Justinian Moisescu.
Încă din primele zile ale “preluării” ștafetei șefiei BOR de către controversatul Daniel Ciobotea, am scris în Curentul, în 2007, “că Ocuparea scaunului de patriarh de către Daniel Ciobotea ar putea arunca în aer Biserica”. Din motive numeroase, de ordin biografic, păstrate sub pecetea secretului de către organele Direcției de Informații Externe a DSS. Încă din tinerețe, Daniel Ciobotea se plimba, în plin regim comunist, în întreaga Europa pe cand restul românilor simpli mureau de foame și nici nu visau o vizită în putredul Occident, unde și-a petrecut stagiul de formare actualul patriarh.
Lui Daniel Ciobotea se pare că i s-a ars dosarul de la Securitate, chiar în timpul așa zisei revoluții, pentru ca apoi, “curat” ca lacrima, să fie promovat asiduu în diferite funcții chiar de către FSN-ul moscovit, propunându-i-se în 1991 de catre însuși Ion Iliescu să preia fotoliul de prim-ministru, fiind preferat lui Stolojan. A ajuns mitropolit și apoi patriarh, promovat de către unul dintre cei mai vechi turnători ai Securității, mitropolitul Corneanu al Timișoarei, cel care în decembrie ’89 a închis catedrala în care încercau să se refugieze timișorenii de gloanțele organelor de represiune ale Armatei. Nu întâmplător și Ciobotea este de loc tot din aceeași zonă, fiind născut în satul Dobrești din comuna Bara (județul Timiș).
Prea fericitul globe-trotter pe meleagurile putredului Occident
Din 1980 Ciobotea activa ca lector la Institul Ecumenic de la Bossey – Elveția unde ajunge și director adjunct, având pe mână fișele tuturor profesorilor și studenților (aur pentru Securitate), fiind și profesor asociat la Geneva și Fribourg (Elveția). Sub acoperirea promovării ecumenismului s-a plimbat unde vrei și unde nu vrei: la Paris în 1977, la Klingenthal, tot în Franța în anii 1978 și 1979, la Wellesley, în S.U.A. în 1979, după care la Boston, apoi în Finlanda în 1981, în Germania în 1982 după care în același an ajunge la Veneția, în Italia, apoi în Canada, la Vancouver în 1983, și acestea sunt doar câteva dintre locurile unde fericitul globe-trotter a ajuns cu “treabă”. Lista este cât o zi de post.
În 1988, a fost chemat de urgenta în țară, la Centrală si transformat peste noapte din călător în blugi pe meridianele lumii în protosinghel – responsabil cu Sectorul Relații Externe al BOR, sector aflat sub atenta diriguie a DIE, strămoșul SIE de astăzi (unde încă se află cadre care l-au cunoscut bine pe vioiul călător).
După marea agitațiune din 1989, ca un făcut, numele lui Daniel este lansat de către rețeaua subterană în spațiul public și se perfectează rapid formele pentru a fi propulsat la conducerea BOR, plecându-se de la premisa înlăturării lui Teoctist, care se retrăsese în aceea perioadă. La 1 martie 1990, Daniel Ciobotea este ales, la propunerea IPS Mitropolit Nicolae Corneanu, în rangul de episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei, cu titlul “Lugojanul", iar pe repede înainte, la 7 iunie 1990 este ales, și la 1 iulie 1990 este înscăunat ca arhiepiscop al Iașilor și mitropolit al Moldovei și Bucovinei. De aici, conform tradiției bisericești, urma doar un pas spre scaunul patriarhal. Pas care a durat însă ceva timp, deoarece Teoctist nu mai murea odată, chestiune rezolvată până la urmă.
Din 2007, scaunul BOR a intrat sub șezutul lui Daniel și s-a împlinit pohta ce-a pohtit Daniel Ciobotea și gașca din care face parte acesta, între care se numără pușcăriabili de teapa lui Relu Fenechiu și mega-moguli de talia lui Iulian Dascălu, paravan de business al lui Daniel.
Scaunul se clatină
Dacă testul ADN probează spusele Steluței Vișan Ciobotea, înseamnă că unul dintre cele mai bine păzite secrete ale vieții călătorului DSS a ieșit la iveală iar Sinodul va trebui să-l coboare din rang pe loc pe Daniel urmând și alte pedepse canonice.
Nu este prima oară când Steluța Vișan Ciobotea apare în atenția publică. Dar este prima oară când pentru a lămuri definitiv lucrurile aceasta invocă testarea ADN. Această formalitate, în aparență banală, ar putea arunca în aer BOR, deoarece situația contravine flagrant normelor canonice. Nicio instanță nu poate obliga prin mandat testarea ADN unui cetățean român decât dacă magistrații dispun în mod expres prin decizia de condamnare măsura testului fiziologic în vederea înscrierii condamnatului în Registrul Național de evidență al infractorilor. Însă și refuzul probei ADN spune multe.
Steluța Vișan Ciobotea, cunoscută drept nepoata Patriarhului Daniel, a dezvăluit anul trecut, în presa din Argeș, unul dintre cele mai bine păzite secrete ale Bisericii Ortodoxe Române: nu este nepoata Prea Fericitului Daniel, ci chiar fiica lui.
Steluța Vișan Ciobotea, acum în vârstă de 35 de ani, a venit pe lume în anul 1978, exact în perioada când tânărul profesor de teologie Dan Ilie Ciobotea (abia intrat în monahie sub numele de Daniel) se pregătea să plece ca lector la Institutul Ecumenic de la Bossey, în Elveția. De atunci, actualul patriarh s-a ocupat într-o discreție totală de Steluța Ciobotea, care nu numai că-i poartă numele de mirean, dar are același prenume, Steluța, ca cel al mamei înaltului ierarh. Soțul Steluței este argeșean, născut și crescut în comuna Godeni, sat Cotești unde este îngrijitor de câini. Genul de competență care s-ar potrivi perfect cu nevoile lui Daniel Ciobotea, dacă va fi zburat din rang.
George Roncea