Drogurile nu mai sunt de mult o provocare pentru adolescenții din România care consumă stupefiante combinate cu alcool și tutun, încă de pe băncile gimnaziului. Peste trei sferturi din adolescenţii români de 17 ani beau alcool, fumează şi se droghează, o arată cel mai recent studiu realizat de agenţia naţională antidrog. Tinerii ajung să consume alcool, droguri sau ţigări de la vârste tot mai fragede. Şi tot mai mulţi dintre ei iau contact cu aceste vicii începând cu vârsta de 13 ani când nici nu au terminat gimnaziul, în unele cazuri chiar de la 11-12 ani.
Vârsta medie la care adolescenţii au primul contact cu alcoolul este de 13 ani. Astfel, la 14 ani fumează prima ţigară si la 15 ani, adolescenţii români consumă pentru prima oară haşiş. Statisticile sunt îngrijorătoare cu atat mai mult cu cat specialiştii spun că de la un an la altul aceste vârsta medie scade. Mergând însă mai departe, pericolul crește, pentru că la 17 ani, cei mai mulţi dintre adolescenţi încep să combine viciile. La această vârstă, peste trei sferturi dintre fete şi băieţi au experimentat deja cel puţin două dintre aceste produse nocive. Peste un sfert din adolescenţii cu vârste între 15 şi 18 ani consumă regulat tutun, pe care îl combină cu alcool sau haşiş. Sociologii atrag atenţia că, după 10 ani de consum de alcool, 16 la sută dintre copiii care au început să bea regulat la 11-12 ani, ajung alcoolici.
Mai bine de jumătate dintre tinerii consumatori de alcool, tutun sau stupefiante spun că încearcă aceste substanțe din curiozitate, în timp ce aproape 20 la sută o fac pentru a-şi creşte încrederea în sine și a prinde curaj. Alţi adolescenţi încep să fumeze, să bea sau să se drogheze pentru a se integra mai bine în grupurile de prieteni, alţii pentru nevoia de siguranţă iar motivele pot continua însă niciun motiv nu este suficient de bun pentru a se expune la riscurile de sănătate generate de droguri.
