După 1990, pădurile românești au intrat într-un proces de distrugere sistematică. Așa că, în an electoral, legiuitorul a judecat strâmb și a decis să schimbe Codul Silvic adoptat în 1996. Că a decis să-l schimbe și poate să-l și adapteze
noilor nevoi nu ar fi un lucru așa rău, însă de aici și până la a include în el aberații hilare este deja prea mult. Spre exemplu, dacă în celelalte țări europene oricine poate culege din pădure ciuperci comestibile sau fructe de pădure, dacă este vorba de cantități mici, destinate strict uzului propriu, în România articolul 58 al noului Cod Silvic prevede că toate acestea sunt declarate proprietatea celui care deține pădurea și este nevoie de aviz sau autorizație pentru orice recoltare, neprevăzându-se excepții sau limite.
a prima vedere, noul Cod Silvic, publicat deja în Monitorul Oficial nr. 238/27 martie 2008, poate părea o lege modernă și mult mai bună decât vechiul Cod datând din 1996, dar lasă loc la interpretări în privința administrării pădurilor și atrage critici. La o privire mai atentă, acest Cod arată că cei care l-au redactat și aprobat nu l-au citit și nu l-au înțeles, iar alții au acționat cu bună știintă când au inserat multiplele aberații pe care le conține.
Noul Cod Silvic aduce schimbări în privința administrării pădurilor, dar lasă loc la interpretări care au creat imediat conflicte. Proiectul de lege al noului Cod Silvic, așa cum a ieșit de la Senat, lasă portițe deschise pentru a permite distrugerea pădurilor, în loc să le protejeze. Aceasta este concluzia directorului executiv al Asociației turistice sportive, civice și ecologiste "Clubul de cicloturism Napoca", Radu Mititean. Acesta ne-a prezentat câteva argumente care nu ascund niciun echivoc. În primul rând, proiectul este permisiv în privința scoaterii de terenuri din fondul forestier. Astfel, terenurile de până la un hectar pot fi scoase din fondul forestier foarte ușor, doar cu aprobări de la Inspectoratele Silvice. Mititean spune că această procedură poate naște noi abuzuri, existând riscul ca actuala suprafață împădurită a țării să scadă și mai mult.
Suntem singurii europeni care permit pășunatul în pădure
În al doilea rând, proiectul nu stabilește că toate pădurile, indiferent de forma de proprietate și de mărime, trebuie să fie administrate de un ocol silvic. Asta nu are cum ajuta proprietarii persoane fizice sărace să-și păstreze pădurile, spune Mititean. Noul Cod ar putea permite pășunatul în păduri, atât în cele de producție, cât și în cele de protecție, ceea ce va duce la distrugerea puieților. Se pare că România este singura țară din Uniunea Europeană care permite acest lucru. Prin noua lege se consfințește monopolul administrării parcurilor naționale și naturale de către un agent economic interesat, prin definiție, în primul rând de exploatarea pădurii, nu de protecția ei. Noul Cod permite scoaterea din circuitul silvic a unor suprafețe forestiere și defrișarea lor sau ridicarea de vile/case de vacanță în pădure, astfel încât acele păduri pot deveni ușor și repede altceva decât pădure. De asemenea, prin noul Cod Silvic se forțează într-un mod ridicol, inclusiv din punct de vedere al tehnicii legislative, construcția de drumuri forestiere, proclamând textual că "mărirea gradului de accesibilizare a fondului forestier constituie o condiție de bază a gestionării durabile a pădurilor". Deci asta era: din lipsă de drumuri forestiere, nu s-au putut până acum gestiona durabil pădurile României. Apoi, noul Cod Silvic, în loc să înăsprească normele și condițiile de autorizare și realizare a drumurilor, dezechilibrează domeniul și acordă o "libertate" greu justificabilă logic și legal. Așadar, s-a prevăzut că pentru construirea de noi drumuri forestiere nu mai este nevoie nici măcar de autorizație de construire.
