Dobânzile practicate de băncile din România sunt printre cele mai mari din Europa. Pe viitor ele au tendiță de creștere, în timp ce în UE se pare că vor merge în sens invers. Diferența între costul creditului pentru un client (inclusiv comisioanele) pe plaiurile mioritice și respectiv în vechile state membre UE rămâne uriașă, chiar și după integrare. Mai mult, în aceste momente se pare că dobânzile românești intră din nou pe contrasens.
Sub spectrul crizei americane, care riscă să frâneze puternic economia mondială, principalele bănci centrale au procedat deja la diminuări ale dobânzilor de referință, dând semne clare de ieftinire a împrumuturilor, concomitent cu o mai eficientă gestionare a riscurilor. La noi, cum inflația a derapat semnificativ, împrumuturile în lei primesc de la BNR indicații de scumpire prin saltul dobânzii-cheie de 1%, iar cele în valută prin mărirea provizioanelor.
Federal Reserve a tăiat în ultima vreme 1,75% din dobânda de referință, Banca Angliei a micșorat și ea recent costul creditului în lire sterline cu 0,25%. Pus sub presiune puternică din cauza încetinirii creșterii economice, șeful Băncii Centrale Europene, Jean Claude Trichet, a spus că va ieftini creditul în euro după ce valul inflaționist va trece (estimativ, peste 2-3 luni, spun specialiștii). Deocamdată, BCE a păstrat dobânda-cheie la 4%.
În aceste condiții, tot mai mulți români așteaptă anul 2010, cel în care se presupune că ne vom putea lua credite din orice stat membru UE, alegând condițiile cele mai bune. Paradoxal sau nu, vesticii au venituri mari și rate mici, iar noi – venituri mici și rate mari. Un nordic ia credit pentru casă cu 5-6% dobândă, un francez și un neamț, cu 7%, iau un grec, chiar cu 3,5-4%. La noi, în cel mai fericit caz poți spera la un 10%, la care dacă mai pui taxele și comisioanele te duci la 14-15%. Nivelul comisioanelor este și el infinit mai coborât în statele UE.
Situația se schimbă ușor în cazul creditelor de nevoi personale, care au un grad de risc mai mare. Totuși, și acestea sunt mai ieftine pe tărâmul făgăduinței către care am năzuit atâția ani. Dacă la noi acestea costă 15-17%, în UE le găsești la prețuri cu 4-5 puncte procentuale mai mari. Chiar și așa, structura împrumutulor din România este exact opusul celei din UE: noi avem 80% pe nevoi personale și 20% pe imobiliar/ipotecar, iar ei au 25% pe nevoi personale și 75% pe imobiliar/ipotecar.
