27% din români au nevoie de ajutorul rudelor pentru a face față cheltuielilor zilnice. Cu toate acestea, românii sunt mulțumiți de calitatea vieții pe care o duc, pe o scală de la 1 la 10 aceștia notând cu 6,5 gradul de satisfacție privind viața și cu 7, nivelul de fericire, potrivit unui studiu realizat de Eurofound.
În ceea ce privește sănătatea mintală, unul dintre criteriile-cheie ale bunăstării și calității vieții, România s-a clasat pe ultimul loc între țările din UE, nivelul fiind de 54%.
Mai mult de un sfert (27%) din români primeau, în 2007, bani sau produse alimentare pentru a face față cheltuielilor zilnice, de trei ori mai mult decât media din zona euro, spre care România tinde să intre în 2014, arată un studiu al Fundației europene pentru o viață mai bună, Eurofound.
Cu toate acestea, românii sunt, în general, mulțumiți de calitatea vieții pe care o duc. Pe o scală de la 1 la 10, aceștia au notat cu 6,5 gradul de satisfacție privind viața și cu 7 – nivelul de fericire, situându-se ușor sub media din Uniunea Europeană (UE), unde cei doi indici au fost notați cu 7, respectiv 7,5, potrivit studiului publicat, ieri, de Eurofound.
Cel mai puțin satisfăcuți de calitatea vieții lor sunt bulgarii, care au acordat 5 pentru modul cum trăiesc și 5,8 pentru gradul de fericire resimțit. La polul opus sunt danezii, cu 8,3, respectiv 8,5 puncte din 10 pentru cei doi indici.
Născuți proprietari
Potrivit studiului, opt din zece români dețin o casă proprie pentru care nu trebuie să achite rate, media din zona euro fiind de doar 40%, însă calitatea locuirii este superioară în zona euro.
Studiul a arătat că doar 9% din finlandezi întâmpină cel puțin două din șase probleme-cheie în ceea ce privește locuitul, comparativ cu 42% din români. Problemele avute în vedere sunt spațiul inadecvat, mucegaiul la ferestre, uși ori podele, umiditatea sau crăpăturile în pereți ori acoperiș, lipsa unei toalete în interiorul casei, absența căzii ori a dușului sau lipsa unui balcon.
În ceea ce privește sănătatea mintală, unul dintre criteriile-cheie ale bunăstării și calității vieții, România s-a clasat pe ultimul loc între țările din UE, nivelul fiind de 54%. Olanda a fost, anul trecut, statul membru aflat la capătul opus, indexul sănătății mintale fiind 67%.
Primele concluzii ale studiului Fundației europene pentru îmbunătățirea vieții și a condițiilor de muncă evidențiază și faptul că, în România, persoanele sărace sunt lipsite, în medie, de patru din șase criterii esențiale pentru o viață mai bună, în timp ce românii bogați sunt frustrați de unul din șase.
Criteriile luate în calcul sunt încălzirea adecvată a locuinței, petrecerea unei vacanțe pe an, posibilitatea de a-și cumpăra mobilă nouă pentru a o înlocui pe cea uzată, consumul de carne o dată la două zile, cumpărarea de haine noi, capacitatea de a primi oaspeți la domiciliu.
Studiul a mai evidențiat că persoanele cu un venit mai mare, sănătoase, bine plătite și cu educație superioară sunt, în general, împlinite și mai fericite decât ceilalți. De asemenea, cei care locuiesc cu partenerul și au copii au raportat un nivel mai mare de fericire.
